Vila Diana din Snagov, apartinând Ministerului Transporturilor, a fost dotatã cu farfurii de sase milioane lei bucata

si o piscinã de 59,5 miliarde de lei. Fosta conducere a CFR a investit într-o pernã de pat 1.300 de euro. O pilotã – 3.500 de euro. Iar pentru o garniturã de bucãtãrie s-au plãtit 11.000 de euro. Dar pretul unei solnite bate recordul – 11.186.000 lei!

Pentru trei carafe de whisky s-au dat 37,9 milioane lei! Cãruciorul de cãrat carafe a costat 61 de milioane. Iar CFR a cumpãrat 3 cãrucioare cu 185.486.400 lei. Lista continuã la fel de socant: covoras baie – 6,6 milioane lei, cuverturã pat – 20,6 milioane lei. O fructierã este 26 de milioane, iar un fotoliu 163.165.200 lei.

Asta ar fi nimic dacã am compara cu cât s-a plãtit pentru... lumânãri. În acte, o lumânare costã 1.280.000 lei! Scrumiera face, si ea, 3 milioane si jumãtate. Tirbusonul e de 700.000 de lei, suportul de hârtie e de 9,3 milioane lei, iar un sfesnic 14,6 milioane lei. Pe un taburet s-au dat 51 de milioane de lei. Pe calendare, agende si carnetele s-au plãtit 3,3 miliarde lei! Nimic neobisnuit Toate aceste sume au fost plãtite cu câtiva ani în urmã, de fosta conducere a Cãilor Ferate.

Dar ele nu scot în evidentã, asa cum ar pãrea la prima vedere, pur si simplu o inginerie financiarã aberantã, ci mai mult decât atât – putreziciunea unui întreg sistem social, politic, economic, pe spatele cãruia au crescut si au prosperat niste cãpuse. Investitiile de zeci de miliarde de lei în vila de protocol de la Snagov au fãcut fericiti nu numai directorii care au beneficiat de comisioanele grase pentru a plãti fãrã sã clipeascã facturi umflate halucinant, fãrã scrupule si jenã. În acelasi timp au transformat în oameni de afaceri galonati niste smecheri care au realizat cã afacerile cele mai bune se pot face cu statul; cu câteva procente generoase se pot cumpãra contracte cu plafon nelimitat, plãtite bine si fãrã întârziere cu bani publici.

Asa au fãcut avere unii dintre cei mai importanti oameni de afaceri din România, care si-au construit imperii pe afacerile oneroase cu statul, iar acum dau lectii despre capitalism si conduitã. Situatia activelor din zona Snagov trebuie vãzutã dincolo de tabloul de la fata locului. Nu este vorba despre un caz izolat, socant în nesimtirea cu care a fost pãgubitã societatea de niste directori îmbuibati, mici dumnezei lãsati sã guverneze peste un paradis fiscal. La Snagov nu s-a întâmplat nimic exceptional, iesit din tipare; astfel de proceduri sunt o regulã...

 „Investitii” de zeci de miliarde de lei la anumite „obiective strategice”, în special în sectoarele unde a existat (existã) un monopol de stat, iar încasarea si circulatia banilor nu ridicã dificultãti, sunt nenumãrate. Sistemul este compromis complet, se furã banii bugetului pânã nu ajung în buget, se reparã douã petice de asfalt si se plãteste un kilometru, medicii îsi programeazã pacientii din spitale la consultatii în cabinetele private, se subventioneazã constructorul în locul beneficiarilor tineri de apartamente, se subventioneazã intermediarul în locul tãranului, iar bãncile în locul beneficiarului de credit. Iar institutiile statului, care ar trebui sã previnã si sã trateze astfel de cazuri, în loc sã cerceteze directorii îi hãrtuiesc pe portari, în loc sã verifice coruptii adevãrati se reped asupra figurantilor si îi fac ferfenitã în vãzul lumii, creând impresia cã îsi fac datoria.

E monstruos cã am ajuns sã trãim într-o tarã unde nu ne mai mirã nimic! Cred cã democratia noastrã nu putea fi mai bolnavã, mai paiatã decât este.

 Observator