Deficitul proiectat pentru 2006 se încadrează, în mod credibil, în tendinţa observată, au arătat oficiali ai Fondului Monetar Internaţional (FMI)

în cadrul discuţiile avute cu reprezentanţi Ministerului Finanţelor Publice (MFP), privind execuţia bugetului pe 2005. Referitor la veniturile bugetare prevăzute pentru 2006, au fost prezentate toate fundamentările pentru aceste estimări şi analizate cu misiunea tehnică a FMI.

Analiza s-a oprit mai întâi asupra impozitului pe profit, atingând şi aspectul schimbării statutului unei părţi din societăţile comerciale de la microîntreprinderi (plătitoare de impozit pe venit) la plătitoare de impozit pe profit. În acest sens, reprezentanţii MFP au prezentat fundamentările privind impactul estimat al trecerii, în anul 2005, la cota unică de 16 la sută la impozitul pe profit. În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile din dobânzi şi cele din câştiguri de capital la persoane fizice, a fost detaliată metodologia de estimare a veniturilor.

A fost abordat, de asemenea, şi impozitul pe teren, care în prezent se colectează de căre organe ale administraţiei publice locale, dar se transferă la bugetul de stat şi a fost prezentată o detaliere a structurii acestui impozit pe categorii de calitate, grupe de fertilitate etc. La capitolul impozite indirecte, au fost discutate detalii privind calendarul de mărire a accizelor agreat cu Uniunea Europeană, aria de cuprindere a acestora şi impactul potenţial asupra costurilor operatorilor economici. În finalul discuţiilor pe acest subiect, s-a agreat faptul că proiecţiile de venituri bugetare făcute de MFP şi cele ale FMI sunt apropiate ca valori. Au fost punctate, de asemenea, principalele cauze ale evoluţiilor cheltuielilor bugetare din anul şi estimarea acestora pentru anul 2006.

 Cheltuielile de capital vor creşte în anul 2006 la trei la sută din PIB, faţă de 2,4 la sută, faţă de 2005. Această creştere este explicată de investiţiile sporite în infrastructură prevăzute pentru acest an. Totodată misiunea tehnică a FMI a remarcat scăderea cheltuielilor materiale şi a ridicat problema sustenabilităţii unei astfel de fundamentări. La rândul lor, reprezentanţii MFP au arătat că, în 2005, spre deosebire de 2006, au fost cheltuieli suplimentare pentru combaterea efectelor inundaţiilor şi pentru plata arieratelor din sistemul sanitar. Referitor la cheltuielile salariale, au fost discutate creşterile salariale prevăzute pentru salariaţii din sectorul de stat. De asemenea, a fost punctată măsura guvernului de a crea peste 8.500 de poziţii în sectorul public pentru stimularea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene în România.

S-a agreat faptul că impactul asupra bugetului în sensul creşterii cheltuielilor salariale datorită creării acestor noi posturi va fi compensat în întregime de diminuarea "notei de plată" la salarii în sectorul bugetar, inclusiv prin blocarea poziţiilor vacante (incluse în bugetul pentru 2006). La capitolul cheltuieli cu dobânzile, spre deosebire de anul trecut, nu se estimează deocamdată economii atât de mari, aşa cum s-au înregistrat anul trecut datorită unei evoluţii favorabile a cursului de schimb a monedei naţionale, care s-a apreciat faţă de euro şi dolarul american.

 Au fost abordate, de asemenea, şi transferurile şi subvenţiile prevăzute în bugetul pentru anul 2006, comparativ cu bugetul rectificat şi cu execuţia bugetului pentru 2005. Au fost punctate, principalele prevederi legislative, deja aprobate, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2006 şi care au stat la baza fundamentării veniturilor bugetului general consolidat pentru 2006. S-a insistat asupra aplicării cotei unice de 16 la sută, asupra veniturilor persoanelor fizice şi juridice şi asupra deducerilor personale care se vor aplica în 2006. Discuţiile vor continua şi în zilele următoare, pentru a analiza, mai departe, evoluţia cheltuielilor de capital (investiţii) şi materiale (bunuri şi servicii) în perioada 2004-2006, schimbările de legislaţie fiscală prevăzute pentru 2006 şi, de asemenea, perspectivele fiscal-bugetare pe termen mediu (2006-2009), având în vedere planurile guvernului român şi necesităţile bugetare pre- şi post-aderare ale României

Rompres